That’s all folks!

Dialog imaginar intre mine si oricine are cea mai mica tangenta cu lumea advertisingului:

– Echipa mea s-a aflat printre castigatori la Olimpiadele Comunicarii, editia din 200saqwert D

– Serios? Maaama, ce tare! Ce premiu ati luat?

– Pai… sa vedeti…de fapt…. am luat mentiune…

– Bravo! Totusi…Nu stiam ca se dau mentiuni la Olimpiadele Comunicarii…

– Ei bine, in 200saqwert s-au dat…

– Aaaa…2007 te chinui sa spui…Stiu, a fost anu’ ala praf la sectiunea advertising!

Acum oricat de amuzant mi se pare scenariul, ma bucur ca nu am plecat de acolo asa cum am venit! (morti de oboseala si cu o intarziere considerabila) Ne intrebam, in timp ce alergam pe bulevard, de ce ne chinuim, ca oricum nu castigam nimic. Am zis sa mergem totusi, macar sa-i aplaudam pe altii si sa mancam piscoturi (asta e idee imprumutata). Am ajuns! Ura! Faceti loc…Sau poate nu. Am asteptat cuminti la usa, apoi am navalit mai cava ca tatarii, si ne-am instalat in ultimul rand, pentru ca “oricum nu iesim de aici…”.

Impresie generala: Sala era mare, peretii erau albi, candelabrele erau…tot acolo, sunetul era la fel ca sectiunea advertising! Cand nu se auzea “One Way or Another”, adica in 95 % din timp, era tragic…In plus, datorita aplauzelor de pe banda, nimeni nu se ma obosea. Foarte amuzant! Publicul statea cuminte cu mainile in san, in timp ce se auzeau aplauze frenetice!

Si au inceput sa curga premiile si felicitarile: Comunicare Institutionala, Bloguri, Comunicare Politica, PR….Si gata! Alt scenariu amuzant :

“Laaa sectiunea PR avem Premiul 3, Premiul 2, Premiul 1. BRAVO!!!! Happy happy joy joy!

Laaa sectiunea advertising ………………………………… Va multumim pentru ca ati fost alaturi de noi si la aceasta editie a Olimpiadelor ! Afara avem piscoturi” (Am si eu un fix, si nici macar nu le-am gustat ) )

Bineinteles, n-a fost asa! Au urcat pe scena Razvan Matasel si Adrian Botan si au inceput sa spuna ce nu le-a placut: *

a)…….

b)…….

z)…….

(”Am terminat alfabetul…Ce facem?” – “Trecem la cel grecesc, apoi la chirilic, rune si alte chestii”)

Concluzia : NU DAM PREMII !!! NU! Pentru ca OC au un anume standard, si vrem sa-l mentinem! In schimb, ca sa nu ziceti ca ati urcat dealul degeaba, va dam 4 mentiuni!

Echipa Cu Bulina a luat mentiune pentru print, si suntem mandri de asta! Bestiali au fost fluturii din stomac, in clipa in care am auzit numele echipei…Nu imi venea sa cred ca se intampla, mai ales ca excludeam din start posibilitatea! Chiar in timp ce se dadeau primele doua mentiuni, ne intrebam in gluma ce spunem pe scena…Intrebare urmata de “Stati ma chill, ca nu aungem acolo! Calmi!”

A fost o seara plina de surprize!

* In ciuda tonului ironic, nu acuz pe nimeni, si nu pun la indoiala decizia luata de juriu. Chiar nu ne-am ridicat la nivelul standardelor, si probalil este o forma de a ne ambitiona si de a nu ne lasa sa avem o parere exagerat de buna despre noi.

Advertisements

June 2, 2007 at 12:27 pm Leave a comment

Gata

Desi eram convins ca o sa plecam cu mana-n c*r de la Festivitatea de Premiere, s-a intamplat totusi de ne-am luat si noi o mentiune “speciala” (auzi domn’e…”speciala”) pentru un print. Naspa reflectoarele alea care bateau pe scena. Mi-a adus aminte de noptiile alea din copilarie cand spargeam o samanta o parc si ne bagau gardienii lanternele in ochi sa se asigure ca nu ne spargem venele. In toata perioada in care am lucrat la campanie ne-am certat mult, am fumat mult, am ras mult, am avut timp putin, da’ a fost dragut. O experienta suficient de draguta cat sa o tii minte, dar nu indeajuns de draguta cat sa o repeti. Dragut party-ul de dupa premiere, cat si intreg evenimentul in ansamblu.

Acuma ca s-a terminat hai fiecare la casa lui, examene, munca, restante, poate un pic de vacanta, etc. O sa fie abandonat si blogul asta…pentru totdeauna…sau poate pana anul viitor, cine stie?

June 2, 2007 at 12:38 am Leave a comment

Pentru toti cei care nu au venit la Olimpiadele Comunicarii doar cu “hai si noi la olimpiada!”

Peste tot unde ma uit pe bloguri se scrie ca anul asta prezentarile de la Advertising au fost praf…daca doi oameni iti spun ca esti beat atunci ar trebui sa te duci sa te culci nu?… inseamna ca au fost foarte slabe…ma uit la prezentarea noastra si vad ca a avut multe goluri… La inscriere singura conditie a fost ca participantii sa fie studenti..ok..de ce nu au spus studenti in ani terminali la facultati de comunicare atunci?…si poate prezentarile erau mai bune….am venit aici sa vedem la ce nivel suntem..si daca avem ceva potential pentru treaba asta…nu ma asteptam sa facem perfect…dar nici sa fim criticati la sange atat de dur. Nu sunt de acord cu oamenii nesimtiti care dau in membrii juriului pe propriul lor blog (cum se intampla pe blogul lui Razvan Matasel…o fi stiind el ceva din moment ce e membru al juriului nu?..si sunt convinsa ca pana ca unul dintre participanti sa ajunga la nivelul lui mai e cale lunga)…dar ni se spune sa lucram ca marii publicitari..ca asa trebuie sa ne evaluam..sunt de acord..dar asta inseamna sa ai ceva experienta..sa stii cum lucreaza ei…sa fi facut ceva campanii pana atunci..si sa fii concurat la cateva pitch’uri…eu am fost pentru prima data pe o scena unde se prezentau campanii de advertising…la fel si colegii mei…si ma bucur ca am fost totusi coerenta (desi am dat ceva dume)…si ce mai stiu e ca am muncit la campania asta cat am putut..dar nu avea cum sa fie perfecta….era prima….presupun ca de asta s’au mai lovit si altii…juriul poate vedea lucrul asta…degeaba ne pun stachete foarte inalte daca noi nici pe alea mai joase nu stim sa le sarim…si nu pentru ca nu am avea bunavointa…(cel putin unii dintre noi)…postul acesta este pentru toti cei care nu au venit la Olimpiadele Comunicarii doar cu “hai si noi la olimpiada!”

June 1, 2007 at 12:17 pm Leave a comment

Am fost certata ca nu postez pe blogul echipei, si ca imi promovez doar blogul personal. Pledez vinovata, scriu mai mult pe suomea (sau soumea, asa cum a scris domnul Marius Balaci pe blog – intentia conteaza!). Problema mea e ca nu pot sa ma rezum la un singur subiect. Eu incep sa scriu despre conferintele olimpiadelor si termin acelasi post cu ce m-a enervat in ziua respectiva, sau cu ultimul anime vizionat.

S-au terminat olimpiadele, si inca traim. La un moment dat nu as fi pariat pe deznodamantul acesta. “Cannot find server” ring a bell? Ei bine, am facut alergie la aceste trei cuvinte. In seara in care ne-am intalnit (ultima , a doua zi trebuia sa fim la sediul Ethos cu cd-ul) mie imi rasuna in minte sfatul dat la tutorat : “Lasati 3-4 zile pentru executii!” Nu intrasem in panica, imi rodeam unghiile de placere!

Am inceput sa lucram de zor…Surpriza! A picat netul!!! NUUUU!!! Nu ni se poate intampla tocmai noua…

Soarta fuse cruda de-asta data! Apucasem sa salvam, ce-i drept, vreo 10 poze absolut inutile. Si ce facem acum? Pai printuri, spoturi…D-ale advertising-ului ! Am facut toata partea de creatie cu ce am gasit prin casa…Si a iesit mai bine decat speram. Nu stiu ce impresie a facut juriului si celor din sala, dar pe mine m-a ajutat enorm la capitolul self esteem. Olimpiadele Comunicarii au insemnat pentru mine nervi, oboseala, momente de panica si deznadejde, dar si satisfactia ca am fost in stare sa ajungem pana aici, ca am intrat in contact cu cei care lucreaza in domeniu, ca am avut ocazia de a cunoaste industria din interior. Experienta aceasta nu ti-o da niciun manual.

May 30, 2007 at 10:38 am Leave a comment

Au trecut si prezentarile…

Cu emotii, cu nervi si fara net am terminat campania. Am avut multe hopuri de trecut…

Au fost intalniri la care nu am fost toti, ne-am certat in mijlocul strazii in fata Universitatii, am tipat, ne-am impacat, ne-am adunat toti intr-un final si am incercat sa scoatem tot ce e mai bun din Wall-Street. Am avut idei, am pierdut idei, au picat majoritatea (a se citi blogul anterior). Cert e ca am ajuns in final la o idee buna…(nu spun ca a fost cea mai buna, dar a fost o idee simpatica). Ne-am adunat intr-un final (in intarziere ca de obicei) in ultima seara inainte de a preda prezentarile sa facem executiile. Bineinteles ca nu aici se termina povestea. A picat netul (revenind in momentul in care am iesit din sediul Ethos, dupa ce am predat prezentarea). Asa ca am facut executiile “cu ce aveam prin batatura”. Suntem destul de mandri de ceea ce a iesit pana la urma. Nu stim cati au reusit sa faca executiile asa, dar noi clar suntem cei mai buni din echipa noastra. Si suntem mandri ca am iesit din asta vii.. eu cel putin, sunt destul de mandra de mine, asta fiind prima oara cand fac ceva de genul asta…

May 29, 2007 at 8:17 pm Leave a comment

Cum (nu) se face o campanie :

 

  • In primele 2 zile dupa primirea briefului – entuziasm (cauzat de inconstienta). Nu stim exact ce face produsul, dar avem o mie de ’strategic ideas’;
  • Tot nu stim ce face produsul, dar incercam sa aflam. Cele 1000 de idei se dovedesc a fi proaste;
  • Stim ce face produsul, dar nu avem nicio idee;
  • S-a dus naibii jumatate din timp, pe documentare; Incepe sa se contureze o strategie, o maslina, ceva;
  • Strategia e proasta;
  • Certuri peste certuri, pentru ca nu ne intalnim toti, si pentru ca ideile sunt putine si ca vai de ele;
  • Apogeu: Toata echipa vrea sa-si bage picioarele;
  • Ne loveste constiinciozitatea, ne regrupam, ne impacam, toate bune, mai putin campania;
  • Idee!!!!
  • (A doua zi) NU DOMNLE! Cum am putut sa ne gandim la asta???? Nu sta in picioare, ce naiba!
  • Depresie.
  • Ne regasim credinta, facem rugaciuni. Nu vrem sa iesim pe primele locuri (yeah right!), dar macar sa nu ne facem de ras!
  • There is a God! Mai multe idei!!!!
  • La dracu! Prea multe idei!
  • (4 ore mai tarziu, dupa ce ne axasem pe ceva) Nu e bine! Ca e anosta, nimic spectaculos. Mergem pe cealalta…
  • Gata campania!!!!! (pe foaie erau scrise 2 randuri, restul aveam in minte – haos)

Nici acum nu am terminat, dar daca scriu, am impresia ca e CEVA, ca am trecut de faza “Mah, noi mai facem?”

May 26, 2007 at 11:13 am Leave a comment

Am primit clientuuuuul!!!!

Mari emotii, mari intarzieri, ca de obicei, ca la noi bulinele sunt pe creier…

Am ajuns in sfarsit la grandomania in persoana… in cladire de fapt… Casa Poporului. Dupa ce am alergat jumatate de Bucuresti, ne-am facut nervi, am pierdut mai multi bani decat ne-am imaginat vreodata pe taxiuri, am baut o sticla de jumatate de Fanta pe nerasuflate, am ajuns si noi la intalnirea programata pentru alegerea clientului. Nici n-am ajuns toti odata, fiecare si-a trait chinul solitar, si am tremurat un pic unii pt soarta celorlalti (nu de alta dar daca nu ajungeau, sau nu ajungeam sfarseam prin a ne linsa unii pe ceilalti).

Dupa chinul zilei soarta s-a mai jucat o data cu noi…si am observat ca nu se joaca frumos… (fura hainutele de la papusi si masinutele de curse)… nu stiu cum se nimereste de fiecare data… “numai noua ni se intampla!”… am primit client Wallstreet. Cand am auzit ne-a cazut Casa Poporului in cap. Nu ca ar fi foarte naspa de facut o campanie pentru Wallstreet, ca e chiar dragut, dar e cam problematic in cazul in care la editia de anul trecut campania pentru Wallstreet a luat primul loc. Dar nu ni s-a intamplat numai noua… clienti au fost destui… sa ajunga la toata lumea… am sarit sprinten peste Coca Cola, Sprite, Orangina, BRD, BGS, Juicy Fruit, OZONE Laboratories, Dacia, Ciuc, RDS si Cosmote. Da, vreau sa zic “am trecut sprinten peste toate” pentru ca am avut marea onoare de a fi ultimii care trag la sorti. Lasa ca au tras altii pentru noi. Oricum noua rau nu ne pare, cu toate k lumea e sceptica in general. Sper doar sa facem o figura frumoasa si sa scoatem o campanie tare… mai tare decat cea de anul trecut! Multa bafta! Multumim!

May 9, 2007 at 8:19 pm 1 comment

Older Posts


Categories

  • Echipa

  • Feeds